Comisia Europeana colcaie de coruptie.

27 Iulie, 2007

Comisia Europeana se află iarasi în centrul atenţiei publice prin reizbucnirea unui scandal mai vechi legat de activităţile grupurilor de lobby de la Bruxelles. In mod special, comisarii europeni sunt suspectaţi că fac jocurile marilor corporaţii. Acuzele le sunt aduse de catre o organizatie nonguvernamentala olandeza, Corporate Europe Observatory (CEO), al carei scop este sa demaste practicile nedemocratice ale oficialilor de la Bruxelles. CEO sustine ca atat comisarii cat si subordonatii lor nu fac publice detalii referitoare la întâlnirile pe care le au cu diverşi lobby-işti din sectorul comercial, refuzând, de altfel, să divulge chiar şi numele acestora.

Această „practică” ce s-a împământenit la Bruxelles (şi de care a fost acuzat în nenumărate rânduri actualul vicepreşedinte al CE şi, în acelaşi timp, comisar pentru Industrie, Günter Verheugen) este considerată de CEO drept o dovadă clară de lipsă de transparenţă drept un paravan pentru ascunderea trocurilor care se fac la nivel înalt între oficialii europeni şi marile corporaţii, in vederea protejarii profiturilor lor.

În toată campania de demascare a influenţei lobby-iştilor asupra instituţiilor europene a fost implicat şi Avocatul european Nikiforos Diamandouros, care, la rândul său, a criticat Colegiul de Comisari europeni pentru refuzul de a dezvălui publicului detaliile întâlnirilor cu grupurile de lobby, conform cotidianului„Financial Times”. Conform acestuia, „Practica sistematică de ascundere a numelor lobby-iştilor este greşită. Interesul public ar trebui să fie mai important decât orice potenţială dorinţă de confidenţialitate a grupurilor de lobby şi a reprezentanţilor lor”.

Comisia Europeana şi-a motivat lipsa de transparenţă invocând normele de protejare a datelor personale, deci, implicit, şi a numelor lobbyiştilor. Fireste, cand e vorba de spionarea cetatenilor europeni, in numele „combaterii terorismului”, aceste norme de protejare a datelor personale nu mai au nici o relevanta.

CEO a făcut o plângere oficială către Avocatul european, invocând lipsa de colaborare a comisarului Peter Mandelson, care a refuzat să ofere organizaţiei înregistrările cu lobbyiştii. De altfel, acest caz va ajunge şi în faţa Curţii Europene de Justiţie, care va da o sentinţă în această toamnă. Chiar dacă decizia CEJ va fi în favoarea CEO, problema influenţei celor peste 15.000 de  grupuri de lobby nu va fi rezolvată, chiar şi în ciuda proiectului iniţiat de Bruxelles care prevede reglementarea activităţilor acestora. De această părere sunt şi alte organizaţii neguvernamentale, care consideră că instituirea unui registru al grupurilor de lobby şi crearea unui cod de conduită profesională (în această toamnă) nu vor schimba cu nimic puterea de care se bucură acestea în procesul decizional comunitar.

Anunțuri

Mai exista oameni cu demnitate in Romania!

21 Iulie, 2007

Un barbat din Bucuresti a dat in judecata Prefectura Timis pentru ca a arborat steagul Uniunii Europene inainte de data de 1 ianuarie 2007. Adrian Tatu cere despagubiri de 100.000 de euro, bani pe care spune ca ii va dona Spitalului Judetean din Timisoara pentru achizitionarea unui aparat medical de biorezonanta. „Ne cheama in judecata la Tribunalul Bucuresti in data de 1 iunie. O sa trimitem un jurist, va trebui sa platim si cheltuieli de deplasare, pentru a ataca problema pe fond, pentru ca nu Prefectura Timis este adresantul. Noi stam aici numai in chirie, proprietar este Consiliul Judetean”, a declarat prefectul Ovidiu Draganescu. „Steagul UE este acolo din perioada preaderarii, pe baza unei intelegeri dintre statul roman si Comisia Europeana” a continuat prefectul.

E dreptul oricui sa atace in justitie”, a spus Constantin Ostaficiuc, presedintele CJ Timis. Adrian Tatu este membru al Asociatiei pentru Dezvoltarea Organizata a Romaniei si, anul trecut, a venit chiar din capitala pentru a da foc steagului UE. „Este arborat ilegal. Eu sunt cetatean roman, nu am fost consultat cu privire la integrarea in Uniunea Europeana, asta e problema. Daca o sa fiu dat in judecata pentru gestul meu, o sa ma judec cu ei si o sa le cer daune morale de 1 milion de dolari”, si-a motivat gestul.

Intr-adevar, ne amintim de sutele de mii de steaguri UE care au inceput sa impanzeasca de cativa ani buni institutiile guvernamentale, primariile, scolile, spitalele etc. Asta cu mult timp inainte ca Romania sa fie invitata oficial sa adere la UE. Ca tot veni vorba de asta, imi amintesc si acum de circul acela penibil: „intram, vai.. poate nu intram..” etc. care continua si acum cu asa-zisa „clauza de salvgardare”. In fapt, anexarea Romanie la UE fusese decisa de mult timp; arborarea steagurilor UE fiind un indiciu transparent. Atentie: A nu se confunda cuvintele steag si drapel. Drapelul Romaniei reprezinta un simbol oficial al statului roman; in timp ce steagul albastru cu stelute nu este decat o marca comerciala a ONG-ului pompos numit „Uniunea Europeana”.


Eurobabel.

12 Iulie, 2007
Printre simboluri asociate sau folosite de Uniunea Europeana pentru a-si afirma identitatea exista unul foarte nimerit prin semnificatia sa: Turnul Babel. Pentru cei care nu-si mai amintesc istoria biblica, Turnul Babel reprezinta prima incercare de a institui o guvernare mondiala. Conform legendei biblice, acest „proces de constituire a unui stat global” (ca sa vorbim in termeni moderni) a fost intreprins de Nirmod care s-a proclamat el insusi dumnezeu si a urmarit aducerea oamenilor intr-o stare de dependenta totala fata de el. Pentru a-si sublinia puterea, a inceput sa construiasca un turn urias (care sa ajunga la cer), dar nu a reusit sa termine aceasta lucrare din cauza interventiei lui Dumnezeu. Fireste, aceasta este doar o poveste, inspirata de imaginea ruinelor babiloniene asupra evreilor aflati in exil. Insa mesajul din spatele ei este foarte important.

Nu e o gluma, dar aceasta imagine a fost pusa in circulatie in anii 1980 de catre Consiliul Europei. Afisul infatiseaza Turnul Babel (reprodus dupa o pictura din 1563 a pictorului flamand Peter Brueghel cel Batran), iar in fundal se zareste o macara moderna, in jurul careia muncesc cativa oameni. Pentru a risipi orice dubiu in privinta semnificatiei imaginii, posterul contine sloganul „Multe limbi, o singura voce”, asezat strategic langa un zidar care fasoneaza material de contructie. Afisul este completat de stelele Uniunii Europene. Semnificatia materialului promotional este cat se poate de clara: construirea celui „de-al doilea Babilon” a reinceput in forta, iar de data aceasta Uniunea Europeana este pregatita sa termine edificiul lasat in paragina de Nimrod si contemporanii sai, inaintand cu sloganul „Multe limbi, o singura voce”.

Citește restul acestei intrări »


Parerea unui taran ungur despre UE.

3 Iulie, 2007

Un fermier ungur: dupa aderare mi-a mers din rau in mai rau

A ramas fara slujba si acum creste purcei si-i vinde la negru


Intr-un interviu pentru HotNews.ro-EurActiv .ro, un om obisnuit, dintr-o localitate de la granita Ungariei cu Romania povesteste cum i-a fost dupa aderarea tarii sale la UE (2004). Nadicsan Istvan are 33 de ani si este din Batonya (Batania) – Ungaria, la granita cu Romania. Acum este somer si traiul zilnic si-l castiga crescand animale, pe care apoi le vinde pe piata neagra, pentru a supravietui.

Experienta lui post-aderare este o frantura din aceeasi realitate din care fac parte si povestile de succes ale est-europenilor pentru care aderarea a insemnat o trambulina catre cariere in institutiile europene.

HotNews.ro:Care este viata ta dupa ce Ungaria a aderat, in 2004, la Uniunea Europeana?
Nadicsan Istvan : Negativa. Foarte, foarte negativa. Si sa explic de ce. Am fost sapte ani director la o fabrica de usi si geamuri de lemn, la Budapesta. Dupa ce Ungaria a intrat in Uniunea Europeana, din lipsa de clienti, fabrica s-a inchis. Unul dintre patroni a decis sa o mute in Ucraina. Pana acum nu a reusit. Din pacate, eu si vreo 30-40 de oameni am ramas fara serviciu.

Astfel, am fost nevoit sa revin acasa, in Batania. Sunt aici de un an si inca nu am gasit nimic de lucru, pentru ca in zona asta nu exista nici un loc de munca. Viata este grea, iar tinerii de pe aici pleaca in orasele mai mari sa lucreze. Impreuna cu fratele meu am inceput sa cresem animale, avem vreo 25 de purcei, doua scroafe mari si patru porci de 180-200 de kilograme. Si mai avem cativa iepuri.

HotNews.ro:Unde vinzi carnea de porc?
Nadicsan Istvan : Articolul apare si in Ungaria?
HotNews.ro:Nu, numai in Romania.
Nadicsan Istvan : Atunci iti spun. O vand la vecini si pe la cunostinte. Ca oficial nu am voie sa o vand. Si daca ar fi sa o dau la vreun abator, ies in pierdere.

HotNews.ro:Chiar nici o imbunatatire nu exsita dupa intrarea Ungariei in UE?
Nadicsan Istvan : Aici la noi, in Batania, nu. Ba, poate, turismul rural. Se fac ceva investitii.
HotNews.ro:Anume.
Nadicsan Istvan : Avem aici un strand cu apa termala. Vin multi straini si mai ales romani. Unii dintre consatenii mei si-au deschis pensiuni. Dar asta merge numai in sezonul de vara.

HotNews.ro:Conducer ea administrativa a localitatii, primarul, te ajuta cu ceva?
Nadicsan Istvan : Eu vad ca incearca sa faca ceva. Aici la noi au fost foarte multi fara serviciu. De cand cu noul primar, Karsai Joszef, somerii sunt chemati la diferite munci. Creste venitul.

HotNews.ro:Ce fel de munci?
Nadicsan Istvan : Este un loc unde se face combustibil bio. Solid. Apoi ii mai duce la spart de piatra, care apoi de pune pe drumuri. Si la curatat santuri, tund iarba. Oricum, primarul asta nou (alegerile locale in Ungaria au avut loc la sfarsitul anului 2006, n.red.) a incercat sa aduca investitori. Dar nu stiu de ce nu se concretizeaza nimic. Au venit, s-a discutat, s-a facut planuri si nimic. Nu stiu de ce.

HotNews.ro:Esti informat cu ceea ce se intampla in UE, cum poti aceesa fonduri europene sa-si deschizi o afacere?
Nadicsan Istvan : Nu prea. Putin pe la Primarie se mai stie ceva. In reste numai pe internet. Am fost la cei care se ocupa de somaj si mi-am gasit loc de munca prin Germania si Franta, chiar in Canada. Dar cum nu stiu limba este foarte greu. Noi, ungurii, nu prea stim limbi straine, germana, engleza, franceza, si ca sa invatam acum ne costa bani. Nimeni nu te angajeaza daca nu stii o limba straina.

HotNews.ro:Stii pe cineva din localitate care a demarat o afacere cu fonduri europene sau are intentia sa o faca?
Nadicsan Istvan : Nu. Nu stiu pe nimeni si nici nu am auzit ca la noi sa fie asa ceva.

HotNews.ro:Pentru tine, e mai bine sau mai rau de cand cu Uniunea Europeana?
Nadicsan Istvan : Mai rau. Cu mult mai rau. Dar nu numai pentru mine, mai ales pentru firme. Impozitele sunt mari. De exemplu, la restaurante sau baruri patronul lucreaza cu familia, ca nu-si pemite sa aiba angajati, ca taxele sunt mari.

HotNews.ro, EurActiv.ro, Romulus Dubat, Arad, 02 iul 2007


UE intre realitate si propaganda.

2 Iulie, 2007

Reprezentantul grupului ITS (independenta-traditie-suveranitate) din Parlamentul European, Philip Claeys, apreciază că tratatul semnat de curand ca nu este decît o „versiune camuflată a Constituţiei europene”, un text neînţeles, cu un puternic deficit democratic. Transparenţa şi claritatea textelor a dispărut, nu se vorbeşte despre Referendum şi nici despre rolul parlamentelor naţionale, iar ţările mai mici îşi pierd din puterile acumulate pînă în prezent. „Triumfalismul va dura puţin”, spune Claeys, adaugînd că rezultatele Referendumului din Franţa şi Olanda nu sînt luate în seamă de către instituţiile de la Bruxelles.

Uniunea Europeană riscă să se îndepărteze de oameni, şi ne întrebăm, în aceste condiţii, cît de puternică este ideea europeană şi pe cine vrea să mai atragă? Controlul cetăţeanului este redus la zero, mutare deficitară pentru preşedinţia germană, care lasă electoratul în afara normalului comunitar şi care va duce în curînd la un haos instituţional greu de controlat.  O minoritate s-a impus în defavoarea majorităţii. Ajungem la riscul ca UE să nu poată fi înţeleasă, noul sistem transferînd funcţia legislativă către executiv şi judecătoresc. Bilanţul preşedinţiei germane reflectă starea de spirit a unei UE tot mai izolate de cetăţeanul de rînd, in opinia aceluiasi Philip Claeys.

O pierdere teribilă a acestui acord este eliminarea concurenţei libere şi loiale de pe lista obiectivelor, greşeală fatală la care Angela Merkel răspunde prin ideea că acesta nu este un obiectiv al eforturilor, ci un mijloc şi, de aceea, „am retras concurenţa de pe acestă listă”. De fapt, majoritatea eurodeputaţilor apreciaza ceastă chestiune drept incalificabilă, eliminarea concurenţei libere fiind un mod necinstit de a face afaceri.

Compromisul obţinut la Bruxelles, unul complicat şi netransparent, este un tur de forţă, dar nu e o nouă politică, ci o frică faţă de o Europă nesocială. Îngrijorarea nu poate fi diminuată în urma acestei strîngeri de mînă de la Bruxelles. Tratatul de la Roma a reprezentat un cec în alb care nu a reflectat opiniile cetăţenilor si se pare ca acelasi lucru poate fi spus si despre noul acord. Dimensiunea sociala a UE este amintită printr-un articol, dar este prea puţin pentru a promova echilibrul social. Nu e deci de mirare ca, cetăţenii europeni nu se identifică deloc cu noul produs.

Totusi, UE incearca sa faca tot ce se poate pentru a-i convinge. UE aloca anual fonduri în valoare de 5,6 miliarde de euro pentru derularea unei campanii menite să atenueze curentul eurosceptic, publicând inclusiv benzi desenate destinate copiilor, relatează the Sunday Telegraph în ediţia electronică. Pe lângă publicarea unor pamfleturi şi angajarea a foarte mulţi experţi în relaţii publice, UE cheltuieşte anual milioane de lire sterline pe organizarea unor excursii, fabricarea unor materiale didactice şi chiar producerea de benzi desenate, dezvăluie publicaţia britanică.

Potrivit lui Lee Rotherham, autorul unei noi cărţi care examinează cheltuielile UE pentru imaginea sa, asemenea iniţiative reprezintă “o încercare revoltătoare şi cinică de a îndoctrina tinerii”. Un asemenea exemplu este Jurnalul Europa, un cadou oferit de UE elevilor, potrivit cărţii “Inimi şi Minţi: campania de PR finanţată din bani publici pentru a ne determina să iubim Bruxelles-ul”.Jurnalul a fost trimis unui număr de 1,2 milioane de elevi din peste 9.000 de şcoli din Europa. Broşura descrie Parlamentul European drept “vocea poporului” şi susţine că UE a “îmbunătăţit calitatea vieţii de zi cu zi a oamenilor” (cand de fapt este exact pe dos!). Parlamentul Europan a aprobat, de asemenea, finanţarea unor benzi desenate intitulate “Operaţiunea Dragonul Roşu” al căror personaj principal, o anume eurodeputată Elisa Correr, este “implicată într-o serie de aventuri riscante şi fascinante în timpul exercitării activităţii parlamentare”.Personajul se luptă cu asasinii, urmăreşte un general care nu a respectat un embargo impus armamentului şi mai are timp şi pentru dezbatarea legilor drepturilor de autor, dezvăluie publicaţia britanică. Copiii italieni sunt delectaţi cu alte benzi desenate, denumite “Camillo e l’Euro” în care le sunt prezentate avantajele zonei euro.

Ceausescu era mic copil…