Ce mai spun ziarele europene.

25 Decembrie, 2005

In timp ce majoritatea romanilor are o imagine cel putin euforica despre apropiata integrare in Uniunea Europeana, in tarile membre ale acestei organizatii suprastatale, cetatenii sunt din ce in ce mai dezamagiti de UE. Dupa „nu”-ul francez si olandez, in presa occidentala, furtuna continua, apreciindu-se ca UE traieste prima mare criza de la intemeierea ei. O criza cu caracter de masa, care lasa sa se intrevada adevaratele sentimente pe care germanii, francezii, italienii, dar si ungurii, polonezii sau cehii le au fata de scenariile elaborate pana acum la Bruxelles. Dar pentru o mai buna intelegere a problemei, sa vedem cateva extrase din presa occidentala.

 

GERMANIA

Intr-o campanie de presa declansata de revista „Stern”,sub titlul „Ne-am inecat cu Euro?” a fost publicat pe coperta un montaj de exceptie, in care vulturul din stema germana se ineaca, efectiv, cu un euro care i se infige in cioc. „Pana acum, tema aceasta a fost tabu”, se scrie in revista, „dar acum trebuie sa o spunem pe fata: moneda unica ii dauneaza Germaniei si dezbina Europa. Euro ne-a adus preturi mari si ne-a lasat fara slujbe. Majoritatea nemtilor vor marca germana inapoi. Euro nu s-a dovedit a fi povestea de succes care ne-a fost promisa. Introducerea monedei unice trebuie vazuta ca una dintre cele mai periculoase si mai gresite decizii politice, luate in Germania, dupa 1945.”
O alta lovitura de presa a fost sondajul realizat de cotidianul cu cea mai mare audienta in Germania – „Bild” (cca 4 milioane de cititori), impreuna cu postul de televiziune RTL. Intrebarea: „Vreti sa ramaneti in Comunitatea Europeana?” a avut un raspuns catastrofal. 96,6% din cititorii chestionati au raspuns cu un „NU!” categoric. Comentariu: „Rezultatul este o palma pentru politrucii UE. In sfarsit, Germania s-a trezit”. Dar iata cateva din argumentele publicate in „Bild”: „Eurocratia de la Bruxelles ne striveste. Cine poate citi o constitutie de 500 de pagini, cu exceptia autorilor ei?”. „Declaratia de independenta americana are doar 6 pagini, iar amestecul de popoare din SUA a izbutit sa devina cea mai mare putere din lume.” „Cetatenii vor o Europa care sa le dea, nu sa le ia slujbele.” „Cetatenii vor o Europa a libertatii, si nu un continent paralizat de masuri birocratice.” „Spunem nu, pentru ca Euro a devenit Teuro.” „Suntem un stat suveran, dar prea putin bagat in seama in UE.” „Germania este umilita. Trebuie sa o aparam…” „Totul este mult prea centralizat. Se dezvolta un stat de functionari.” „De ce sa hotarasca alte popoare ce sa facem la noi acasa?” „UE ne costa prea mult.” „Democratia UE nu exista decat in dictionar.”

 

MAREA BRITANIE

Fara sa-si nominalizeze adversarul (presedintele Frantei, Jacques Chirac), Tony Blair, premierul britanic, isi continua tirul de artilerie anti-francez. „Avem nevoie de o Comunitate Europeana care sa corespunda secolului 21.” „Banii europeni sa fie dati pentru locuri de munca, nu pentru vaci.” „40% din sumele de bani acordate merg la agricultura, in care lucreaza mai putin de 5% din populatia continentului. Aceste cheltuieli nu raspund asteptarilor cetatenilor si nici nu contribuie la dezvoltarea Europei.” „Europa trebuie sa fie a cetatenilor ei, nu a unor eurocrati.” („Times”)

 

ITALIA

„O reintroducere a lirei italiene n-ar fi o idee absurda. Trebuie sa ne protejam. Intr-o zi, s-ar putea ca unii membri ai Uniunii Europene sa se retraga, din interese nationale.” Declaratia ii apartine ministrului muncii, Roberto Maroni. („Corriere della sera”)

Nici in tarile nou intrate in UE, cetatenii nu sunt prea fericiti datorita acestui fapt.

UNGARIA

Majoritatea ziarelor comenteaza in mod negativ faptul ca taranii unguri vor da faliment din cauza ca nu-si pot permite sa-si ridice gospodariile si pamantul la standardele europene care li se impun. Foarte critic e apreciata si birocratia excesiva de la Bruxelles, care sperie cetatenii, fiind resimtita ca o amenintare directa la viata lor.

SLOVENIA

Este tara cu cel mai scazut interes fata de Comunitatea Europeana. „Inainte de intrare, interesul a fost urias, dar cand cerintele au inceput sa fie aplicate, toata lumea s-a dezumflat.” (Spicuiri de la simpozionul „Rolul mediilor de presa in integrarea europeana”, organizat la Breslau.)

POLONIA

Partidele din coalitia guvernamentala „Liga Familiilor Poloneze” si „Autoapararea” militeaza deschis pentru retragerea tarii din Uniunea Europeana.

Anunțuri

Ce ne mai cer comisarii UE.

12 Decembrie, 2005

Intr-o recenta recomandare a Comisiei Europene catre Romania – recomandare strecurata cam furis dupa faimosul Raport de monitorizare – se spune ca „Romania trebuie sa imbunatateasca tratamentul aplicat minoritatilor nationale, in special in domeniul social si in cel al invatamantului”. Oare cei care au scris acest text au habar de realitatile din Romania?
In primul rand, sa ne uitam la tari care sunt actualmente membre ale UE, de exemplu Franta, Germania sau Grecia in care nici macar nu este recunoscuta existenta vreunei minoritati nationale pe teritoriul ei. Locuitorii tarilor respective sunt fie cetateni francezi, germani sau greci – fie rezidenti. De asemenea, dreptul la invatamantul superior (de stat) in limba minoritatilor nationale nu exista nicaieri in tarile UE. De asemenea, in majoritatea tarilor UE nu exista reprezentanti ai minoritatilor in parlamentele nationale. Cred ca acestea fiind spune, e clar ca Romania nu are ce lectii sa primeasca de la UE in privinta drepturilor minoritatilor. Dimpotriva, poate da lectii altora.
Alta observatie: In Romania nu exista probleme cu minoritatile – ponderea acestora fiind relativ modesta. Minoritatea maghiara de exemplu, cea mai mare (oficial) minoritate etnica din Romania, numara 6,5% din totalul populatiei.; mai mult, ea este in mare parte concentrata in judetele Harghita, Covasna si Targu Mures si in Bucuresti. Restul minoritatilor (exceptand cea a tiganilor despre care datele oficiale sunt discutabile) nu depasesc 2-3% din populatia tarii. La asemenea nivele e evident ca nu exista o problema a nationala in Romania.
Insa asta nu e si parerea comisarilor de la Bruxelles, care pretind ca in Romania minoritatile sunt ‘discriminate’ si au probleme sociale. Total fals: toata populatia tarii, exceptand un numar restrans de imbogatiti, are probleme sociale. Problemele membrilor minoritatilor etnice sunt aceleasi cu cele ale majoritatilor. A cere cu prioritate rezolvarea problemelor minoritatilor reprezinta doar o ipocrizie de tip „political corectness” si totodata impunerea unei discriminari „pozitive” (termen contradictoriu dealtfel) care prejudiciaza populatia majoritara.
Evident, nu e greu ce se are de fapt in vedere aici: exista intr-adevar o minoritate in Romania care are probleme sociale mari – minoritatea tiganeasca. Insa saracia de care sufera majoritatea membrilor acestei etnii nu tine de vreo discriminare impotriva lor. In ultimii 160 de ani, de cand au fost eliberati din robie, tiganii au beneficiat de aceleasi drepturi ca si populatia majoritara – de exemplu dreptul la invamant gratuit. Daca nu au profitat de acest drept, de asta nu pot fi facuti romanii responsabili. Fara indoiala, e nevoie de un efort pentru imbunatatirea situatiei acestei etnii – in primul rand, pentru determinarea copiilor de tigani sa mearga la scoala. Dar „discriminarea pozitiva” nu da din pacate nici un rezultat – si asta nu doar la noi, ci si in tara unde a fost inventat acest sistem (S.U.A.). Chinezii au un proverb care se aplica de minune acestui caz – in loc sa-i dai unui om niste peste, mai bine il inveti sa pescuiasca. Dealtfel, ar fi interesant de vazut ce s-a facut cu banii primiti de la UE de diverse organizatii ale „romilor”.
In ceea ce priveste invatamantul in limba materna, nu mai avem ce adauga. In Romania exista invatamant la toate nivelele in limba maghiara, de la gradinita pana la doctorat. Mai mult, exista chiar mai multe locuri (de la stat) in limba maghiara si germana decat in limba romana (considerate proportional cu populatia). Nicaieri in UE nu veti intalni asa ceva. Ce sa mai vorbim de reprezentarea politica a minoritatilor? Fiecare etnie – uneori, chiar si etnii fictive – are cate un reprezentant in Parlamentul Romaniei. UDMR este la guvernare din 1996 incoace. Ce „imbunatatiri” am mai putea face? A admonesta Romania pentru ceea ce face bine (dupa ce comisarii UE au inchis ochii – si chiar au profitat – de coruptia generalizata din Romania) este de-a dreptul dezgustator.