„Cantarea Uniunii Europene”.

19 Noiembrie, 2005

Pe fondul unei accentuari a atitudinilor critice fata de UE, a unui declin economic, a cresterii somajului si a cresterilor temerilor privind extinderea UE (Romania, Bulgaria si in perspectiva Turcia), oficialii de la Bruxelles au gasit „cea mai buna” solutie pentru imbunatatirea imaginii UE. Cum paine nu pot oferi oamenilor, cel puti sa le ofere circ! Cu ocazia a 50 de ani de la nasterea predecesoarei UE, Comunitatea Economica Europeana, vor avea loc festivitati, carnavaluri, concursuri etc. organizate si finantate de Comisia Europeana, de-a lungul intregii Europe „comunitare”. Aceasta „strategie” a fost lansata anul trecut, dupa ce francezii si olandezii au respins prin referendum constitutia europeana, act ce a demonstrat distanta tot mai mare intre oficialii UE si cetatenii de rand.
Tot acest circ care se pregateste ne aduce aminte noua, romanilor, de glorioasa „epoca de aur” cu a sa „Cantare a Romaniei”.. Numai ca acum acest ‘spectacol’ se va extinde la (aproape) dimensiunile unui continent. Campania, scrie agentia Reuters, va incepe inca de luna aceasta cu lansarea unei competitii pentru gasirea logoului si a sloganului pentru cea de-a 50-a aniversare a UE. Alegerea va fi facuta, foarte ‘democratic’, in functie de votul cetatenilor europeni. Va exista si un concurs de dansuri si cantece, care vrea sa dovedeasca ca „UE poate dansa”. Mda, si romanii puteau ‘dansa’ la festivitatile comuniste. O alta idee cel putin dubioasa este si declararea unei zile a „comisarilor europeni”, zi care aminteste de celebrarea conducatorului „iubit”.
Ca sa nu mai vorbim de costurile fabuloase ale acestor manifestari „cultural-politice”.

Vi se pare poate ca exagerez?… Atunci ascultati aceasta melodie din ciclul de cantece patriotice, „Europa te iubim, k k tine nu gasim!”.
Si ca tot veni vorba de asta, as vrea sa-mi aduc pe aceasta cale dezaprobarea si dezgustul fata monumentul de prost gust absolut plasat de curand in insula trandafirilor din parcul Herastrau. Pentru cei care nu stiu despre ce e vorba, pe scurt, monumentul consta dintr-un postament pe care e ridicat un portdrapel cu steagul UE si un grupaj de cateva statui (capete de bronz ale unor fosti oficiali UE despre care nu a auzit nimeni).


Supravegherea totala a cetatenilor de catre UE.

9 Noiembrie, 2005

DACA UE va adopta propunerea ministrului suedez al justitiei, Thomas Bodström, referitoare la arhivarea pe termen lung a informatiilor electronice, supravegherea totalã a vietii cetatenilor va deveni în curînd o realitate. Motiunea demnitarului suedez, sustinutã si de ministrii de justitie ai Frantei, Spaniei si Irlandei, are 7 puncte principale:

1. Arhivarea informatiei electronice.
Operatorii de telefonie si internet vor fi obligati sã pãstreze cel putin trei ani orice informatie privind traficul electronic (la cine suni, cui trimiti sms, e-mail, ce pagini internet vizitezi etc.).
2. Perchezitii secrete la domiciliu.
Politia secretã poate efectua perchezitii domiciliare secrete si confisca obiecte. Acelasi drepturi le va avea si politia obisnuitã, în cazul infractiunilor grave.
3. Ascultarea “preventivã” a convorbirilor telefonice.
Politia va putea asculta convorbiri telefonice chiar dacã nu s-a sãvîrsit nici o infractiune, dar considerã cã existã un asemenea risc.
4. Informatiile pot fi utilizate si “colateral”.
Informatiile rezultate în urma interceptãrii convorbirilor telofonice ori a corespondentei electronice, pot fi folosite de autoritãti si în alte cauze decît cele pentru care au fost utilizate initial.
5. Interceptarea convorbirilor si a corespondentei persoanelor NESUSPECTATE (subl. ns.) de sãvîrsirea vreunei infractiuni, dacã politia considerã de interes acest lucru.
6. Prelevarea de probe ADN de la persoane, fãrã conditionãrile actuale. Cu alte cuvinte, împotriva vointei persoanei.
7. Posibilitãti sporite pentru organele de politie, de a lucra sub identitate falsã si de a depune mãrturie în fata instantei de judecatã sub date de identitate false.

Thomas Bodström sustine cã deja operatorii de telefonie si internet arhiveazã informatii electronice la solicitarea politiei si cã este de preferat sã existe o reglementare legalã în acest sens.

Aceastã propunere reflectã o “atitudine istericã” în combaterea cu orice pret a criminalitatii şi a aşa-zisului „terorism”,reprezântd totodată o violare grosolanã a vietii private. În plus, informatiile pot ajunge si în alte mîini, putînd fi folosite în scopuri necurate – spre exemplu, santaj. Existã dovezi cã autoritãtile nu pot garanta securitatea unei astfel de baze de date.

În aceiaşi ordine de idei, Federaţia Internaţională a ziariştilor (IFJ) afirmă că în statele UE, există o „cultură a supravegherii de rutină” a ziariştilor de către poliţie, care pune în pericol libertatea presei. IFJ a protestat de asemenea faţă de încălcarea drepturilor jurnaliştilor în Danemarca, unde doi ziarişti au fost chemaţi în instanţă şi riscă să fie condamnaţi la închisoare pentru publicarea de „informaţii obţinute ilegal de o terţă parte”, într-o anchetă asupra motivelor invocate de autorităţi pentru a susţine războiul din Irak. Cazul din Danemarca arată modul în care jurnaliştii sunt persecutaţi pentru că au dat publicităţii informaţii care pun guvernul într-o situaţie jenantă.


11 argumente impotriva Constitutiei UE.

6 Noiembrie, 2005
Sursa: The European alliance of EU-critical movements.

1. Proiectul constitutional este un plan pentru o Uniune Europeana mai centralizata, mai inegala si mai nedemocratica, in care controlul cetatenilor obisnuiti este transferat in si mai mare parte ‘elitelor’ politice din statele membre, in special din cele mari cum ar fi Franta si Germania.

2. Pana acum, Uniunea Europeana s-a bazat pe tratate intre statele membre, fiind o creatie a acestora si neputand exista in lipsa lor. Insa ‘tratul constitutional’ pune bazele unui nou stat, facand din UE o persoana juridica pe plan international, separata si superioara statelor membre, capabila de a negocia tratate cu tari straine, ceea ce statele membre nu vor mai putea face. Cetatenii europeni doresc ca statele lor sa fie independente si conduse de guverne care raspund in fata lor si nu ca tarile lor sa se reduca la statutul de provincii intr-un superstat centralizat ale carui politici sunt decise de comitete supranationale cum ar fi ‘Comisia Europeana’, ‘Consiliul si Curtea de Justitie’, care au o conduceri ‘elitiste’, nedemocratice.

3. Constitutia UE face apel la toate tratatele anterioare, cum ar fi Tratatul de la Roma sau Tratatul de la Nisa si incorporeaza elementele lor principale. Asta ar trebui sa fie un prilej pentru a redefini aceste elemente, pentru a repatria puterile de la Bruxelles catre tarile membre si pentru a remedia lucrurile evident gresite ala UE – cum ar fi de exemplu ‘politica agricola comuna’ (C.A.P.), Euratom, si, in general, nesfarsitele reglementari si reguli emanate de la Bruxelles. Cetatetii vor asemenea schimbari, insa Constitutia UE exprima exact opusul lor.

4. Cetatenii europeni, in general, nu au nici macar habar de reglementarile cuprinse in aceasta Constitutie a UE. Asta spune foarte mult despre ce intelege UE prin „mai multa democratie, transparenta si eficienta”.

5. Articolul I-10 al Consitutiei UE este unul cheie prin afirmatia: „Constitutia, si legile adoptate de institutiile UE au intaietate in fata legilor statelor membre”. Aceasta reglementare nu a aparut explicit in nici unul dintre tratatele anterioare. Mai mult, aceasta ‘inovatie’ se va aplica in toate domeniile, nu doar in cele acoperite de tratatele anterioare. Asta va inlatura practic democratiile nationale si independenta politica a statelor membre. Din punct de vedere politic, dar si legal, statele membre se vor transforma in niste provincii ale unui nou stat numit Uniunea Europeana, iar Constitutiile si legile lor vor fi subordonate Constitutiei si legilor UE.

6. Noua Constitutie inlocuieste de asemenea sistemul actual de vot ponderat stabilit prin Tratatul de la Roma, printr-un nou sistem in care legile vor fi votate printr-o majoritate simpla a statelor atata timp cat populatia acestora atinge 60% din populatia UE. Asta avantajeaza fireste statele care au o populatie mai mare – dand de exemplu puteri mai mari Germaniei si Frantei, care, impreuna, constituie aproape 40% din populatia UE. In consecinta, legile UE vor trece mai usor, centralizarea va spori, iar parlamentele nationale – si cetatenii care le aleg – vor avea puteri tot mai reduse. Asta inseamna mai putina democratie, nu mai multa asa cum se declama.

7. Constitutia elimina controlul national in 30 de noi arii politice. Printre acestea se numara si procesele civile si penale, legi privind dreptul de azil si imigratia, instituirea unei politii europene, Europol si a unei Curti de Justitie, Eurojust, politici privind energia, fondurile structurale, tratatele culturale si nu in ultimul rand, cultura. Oamenii de rand nu vor o asemenea extindere imensa a puterilor UE. Aceasta extensie nu e necesara si nu e nici democratica.

8. Noua Constitutie elimina sistemul actual de rotatie a presedentiei UE la fiecare 6 luni, instituind in schimb functia de presedinte al UE, ales de Parlamentul European pe o perioada de 5 ani. De asemenea, Constitutia stabileste functia de ministru de externe al UE si un serviciu diplomatic, separat de cele ale tarilor membre, si de asemnea un Procuror Public.

9. Constitutia interzice Statelor membre sa duca o politica externa independenta. Articolul I-15 spune clar: „Statele membre vor urma activ si fara rezerva politica externa si de securitate a Uniunii Europene, intr-un spirit de loialitate si de solidaritate mutuala si vor indeplini actele adoptate de Uniune in aceste domenii.”. Termenul de „loialitate” este emblematic pentru subordonarea statelor membre in fata Uniunii Europene. Articolul I-40 viseaza formarea unei aliante militare intre statele membre si a unei politici comune de aparare, care va inlocui obligatiile catre NATO ale statelor membre in aceasta organizatie, si va sfarsi neutralitatea statelor care nu sunt membre NATO.

10.Constitutia da puterea Curtii de Justitie de la Luxembourg de a stabili ‘drepturile fundamentale ale cetatenilor UE’, trecand peste Constitutiile nationale si Curtile Supreme de justitie, la fel si peste Curtea Drepturilor omului de la Strasbourg. Asta permite Curtii de Justitie a UE sa intervina practic in orice domeniu al vietii si societatii, cum ar fi – dreptul la viata, legile familiei, legile proprietatii, legislatia muncii, educatie si invatamant, reglementarea cultelor etc. La ora actuala, in unele domenii sensibile, exista diferente in asemenea standarde printre tarile membre UE – cum ar fi in domeniul detentiei preventive, legalizarea sau nu a drogurilor usoare, avortul, eutanasia etc. Ar trebui oare ca o Curte de Justitie a UE sa aiba putere de a impune acelasi standard asupra Europei? Aceasta propunere are de-a face de fapt cu dorinta de a extinde tot mai mult puterile UE. Uniunea Europeana ar trebui sa respecte drepturile omului; nu sa aiba puterea de a decide care sunt drepturile noastre.

11.Articolul I-12 al Constitutiei permite Presedintilor si primilor ministri sa treaca orice arie politica din domeniul unanimitatii spre cel al votului majoritar, fara a fi nevoie de a adopta tratate noi in acest scop care sa fie ratificate de Parlamente sau prin referendumuri populare. Articolul I-17 spune ca daca aceasta Constitutie nu ofera suficiente puteri UE pentru a-si atinge obiectivele, Consiliul de Ministri poate „lua masurile necesare” pentru a conferi UE respectivelee putere. Aceste articole ofera asadar un cadru pentru ca tot mai multe puteri sa fie luate parlamentelor nationale si cetatenilor care le aleg si sa fie conferite structurilor nealese ale Uniunii Europene. Este un fapt fundamental anti-democratic.


Obiectivul major al UE.

5 Noiembrie, 2005

Moto: Pentru ca o problema sa poata fi rezolvata trebuie mai întîi constientizata existenta ei.
Teroarea stalinista din perioada 1946-1964 si dictatura personala idioata a lui Ceausescu au distrus elita spirituala a poporului român.
Colectivizarea fortata si erorile majore ale politicii economice promovate de regimul Ceausescu au condus la înradacinarea în mentalitatea româneasca a dispretului fata de proprietate.
Evenimentele din decembrie 1989 pot fi catalogate doar ca o revolta dublata de o lovitura de stat data de esalonul 2 al PCR cu ajutorul armatei si securitatii si cu sprijinul serviciilor secrete occidentale si din tarile Pactului de la Varsovia. Scopul acestei lovituri de stat a fost acapararea puterii politice si economice de catre nomenclatura comunista, cu conditia acceptarii comenzii externe de a se abandona peste noapte centralismul economic si de a se proclama libertatea sindicala, masuri menite sa conduca la colapsul economiei românesti.
Majoritatea covîrsitoare a reprezentantilor clasei politice si a exponentilor elitei culturale mediatizate au determinat prin actiunile lor accentuarea mizeriei economice si morale în România postcomunista.
Obiectivul major al actiunii de globalizare sub stindardul UE – occidentalizarea – este transformarea popoarelor europene într-o masa amorfa, deznationalizata, dezcrestinata si dezumanizata.
Acceptarea fara rezerve de catre România a conditiilor de aderare la UE impuse din Occident conduce la deznationalizarea, dezcrestinarea si dezumanizarea poporului român.
Pasivitatea politica a intelectualilor onesti favorizeaza ascensiunea si mentinerea lichelelor în vîrful piramidei sociale, fiind în mod indirect responsabila de mizeria materiala si morala din România de azi.
Noiembrie 2005

Gheorghe Cionoiu