“NU” inseamna “NU”!

Fragmente din discutiile purtate in Parlamentul European (Strasbourg) 16-18 iunie 2008, ca reactii la votul negativ al irlandezilor asupra Tratatului de la Lisabona puteti urmari accesand acest link.

“Daca procesul de ratificarea va continua, inseamna ca liderii UE n-au invatat nimic, iar politicienii inca mai cred ca stiu ce este mai bine si ca oamenii/popoarele se inseala. Definitia mea este ca popoarele au intotdeauna dreptate.” (Philip Bushill-Matthews, Marea Britanie, grupul EPP-ED)

In ordinea aparitiei:

- Hans-Gert Pöttering MEP, EPP-ED, President of the European Parliament (16.06.2008 )
- José Manuel Barroso, EU Commission President (13.06.2008; 18.06.2008; 10.07.2007 )
- Nigel Farage MEP, Co-President, Independence/Democracy Group (IND/DEM) (17-18.06.2008 )
- Martin Schulz MEP, President, PES Group (18.06.2008 )
- Margot Wallström, Commission Vice-President (18.06.2008 )
- Daniel Hannan MEP, non-attached (formerly EPP-ED) (18.06.2008 )
- Hanne Dahl MEP, IND/DEM Group (18.06.2008 )
- Kathy Sinnott MEP, Co-President, IND/DEM Group (18.06.2008 )
- Philip Bushill-Matthews MEP, EPP-ED (18.06.2008 )
- Poul Nyrup Rasmussen MEP, President of the Party of European Socialists (PES)(18.06.2008 )
- Tobias Pflüger MEP, European Left – GUE/NGL (18.06.2008 )

Parlamentarii purtand tricourile cu “Respectati votul irlandez” provin din diferite tari si grupuri parlamentare.

Noul Babilon 2. Acum cu puteri sporite.

Bogdan Mateciuc

Într-o frumoasă zi de octombrie a anului trecut, liderii unionali se întâlneau la Lisabona, capitala Portugaliei, în încercarea de a elimina diferentele dintre ei referitoare la Tratatul de Reformă a Uniunii. Afară demonstrau 200.000 de oameni. Demonstrau pentru că cetătenilor UE li se refuza dreptul de a se pronunta asupra procesului de revizuire a mult-discutatei Constitutii unionale, deghizată acum sub titulatura de Tratat de Reformă a Uniunii.

O dată în plus, Uniunea îsi arăta hotărârea de a-si impune vointa si de a călca în picioare vointa populară.

Desi demonstratiile de la Lisabona au fost cele mai mari din capitala portugheză din ultimii 20 de ani, ele au fost ignorate complet de presă, care nu a scos o vorbă despre ele.

Evenimentul a constituit o demonstratie a puterii pe care această Uniune deja o exercită asupra presei si astfel asupra opiniei publice. Asa cum arăta Thomas Rupp, coordonator al Campaniei pentru Referendumul European, liderii unionali adunati la Lisabona “s-au lăudat că au reusit să depăsească criza institutională, dar de fapt nu au făcut decât să amplifice criza democratiei, prin evitarea completă a cetătenilor. Si, evident, nu putem conta prea mult că mass-media va face ceva în această privintă” (EU Observer, 23 octombrie 2007).