Bulgarii, nemultumiti de UE.

CETATENII bulgari sunt din ce in ce mai nemultumiti de aderarea tarii lor la Uniunea Europeana. Conform unui sondaj publicat de site-ul Dir.bg si preluat de EUObserver, aproape jumatate din populatia Bulgariei – 42% – apreciaza ca situatia economica s-a inrautatit din momentul aderarii la Uniunea Europeana. Putin peste 50% dintre bulgari sustin ca situatia lor economica este la fel ca inainte de 1 ianuarie 2007, in vreme ce numai 7% cred ca lucrurile stau mai bine.

Dezinteres cvasitotal fata de P.E.

SERIA slabă a ratelor de participare a cetatenilor din tarile UE la alegerile pentru Parlamentul European, arata dezinteresul tot mai mare faţă de această instituţie. In Romania, la recentele alegeri “europarlamentare” au participat doar 29% dintre alegatori. O mare parte dintre ei, in special in zonele rurale, au votat fara sa stie macar pentru ce voteaza. Dealtfel, campania pentru alegerile “europarlamentare” s-a remarcat printr-o lipsa sublima.

Membrii PE au aprobat un nou set de reguli pentru a “impulsiona” interesul europenilor de rând din statele membre pentru viitoarele europarlamentare din 2009, conform „EUObserver”. Astfel, deputaţii europeni au declarat că partidele politice europene – în număr de zece – ar trebui să poată utiliza fonduri publice pentru finanţarea campaniilor electorale. Ei au aprobat de asemenea înfiinţarea fundaţiilor politice, instituţii care vor primi anul următor, şapte milioane de euro din fondurile europene, vor fi afiliate unui partid şi vor avea misiunea de a “educa” populaţia în privinţa instituţiilor europene. Un raspuns tipic din partea unor birocrati: cheltuirea a si mai multi bani pentru propaganda.

Uniunea Europeana e obligatorie!

Autor: Alexandru HANCU

Sursa: observatorcultural.ro

Uniunea Europeana e obligatorie. in UE, totul e cu „trebuie“. Trebuie o Constitutie Europeana. Trebuie moneda unica. Trebuie implementate normele. Trebuie, trebuie, trebuie, trebuie.
- Caci trebuie
(euro-umor)
„Da’ de ce trebuie?“
Stupefactie.
„Pai, cum … S-a explicat si ras-explicat. N-ati studiat Documentele? Rapoartele? Directivele? Tratatele?“
„–nu. Da’ ce, era obligatoriu sa…“

„N-ati subliniat cu doua culori?“
„-…“
„La ce v-au stat mintile? Daca dupa atita amar de vreme tot n-ati inteles, inseamna ca ori nu va duce capul, ori nu va pasa. Si-ntr-un caz si-ntr-altul, nu meritati“.
Pauza de sedare. Respiratii adinci. Apoi, zimbet luminos, eurocratic, amestec de sila indicibila si de compatimire (vaga). in fine, pe un ton cald, didactic:
„Uniunea Europeana e obligatorie ca sa fie bine. Da? Altfel, va fi rau. Cel mai rau. Acum, mergeti. Mergeti si votati. Sau nu. Nu conteaza. Are cine sa hotarasca – acolo unde conteaza, nu stiti voi. Oricum, mergeti, da. Mergeti. O sa fie bine“.
(fragment din Eurocrati in mijlocul poporului, documentar de fictiune).

Europarlamentarele, între imoralitatea politicienilor şi ipocrizia democraţiei

Sursa: A. Isidor, ro.altermedia.info

NEAMUL NOSTRU românesc trece printr-o experienţă istorică nouă: alegerile pentru Parlamentul European sau europarlamentarele. Adicătelea politicienii – spun politicieni pentru că oamenii politici sunt foarte rari, în general în istorie, iar în spaţiul nostru, carpato-danubiano-pontic lipsesc cu desăvârşire – vin la popor pentru a cere/ a primi dreptul de a-i reprezenta în Parlamentul European. Trecând peste prestaţia jalnică a aleşilor neamului în parlamentul naţionale, nu putem să nu remarcăm ipocrizia şi imoralitatea politicienilor mioritici.

După ce au făcut posibilă aderarea ţării la Uniunea Europeană prin dezinformare şi manipulare, hoţeşte putem spune, pentru a îndeplini ordinele stăpânilor lumii, acum se întorc la popor pentru a căpăta acea aparenţă de voinţă populară, acea aparenţă de legitimitate. Corect era, ca la vremea respectivă, în mod democratic – concept la care vom reveni – să se fi prezentat astfel: fiecare capitol de negociere din Tratatul de aderare fi fost prezentat prin mass-media sau prin alte mijloace de informare, cu avantajele şi dezavantajele lui, apoi, în cunoştinţă de cauză, prin referendum cetăţenii puteau hotărî dacă doresc sau nu să adere la o structură europeană.

Mai mult, preşedintele Băsescu, degrabă vărsătoriu de referendum nevinovatu, când este vorba de interesele proprii-personale şi de grup ale domniei sale avea obligaţia de a cere consultarea poporului, după ce acesta a fost corect şi transparent informat, asupra avantajelor şi dezavantajelor integrării – oare câţi români ştiu că bucuria de a fi cetăţeni ai UE costă statul român peste un miliard de euro anual, contribuţie la Bugetul Uniunii (mai precis 1,15 miliarde Euro, pentru anul 2007)?

Irlandezii nu sprijina tratatul Uniunii Europene

Doar 25% dintre cetatenii irlandezi chestionati in cadrul unui sondaj recent ar vota “da” in cazul unui referendum asupra Tratatului de Reforma a Uniunii Europene.

Sondajul, realizat la comanda ziarului Irish Times, a indicat o scadere brusca in sustinerii populare a tratatului, comparativ cu un studiu similar realizat in 2005 asupra defunctei Constitutii a Uniunii Europene. 62% dintre respondenti se declara nehotarati asupra Tratatului de Reforma, adoptat la Lisabona luna trecuta. Sondajul indica un total de 13% care ar vota impotriva.

Daca votantii irlandezi resping tratatul, aceasta actiune ar putea arunca in haos reformele UE. Iralnda este obligata de propria Constitutie sa organizeze un referendum – si se presupune ca va fi singurul stat care va face acest lucru. Guvernul irlandez planuieste sa organizeze evenimentul la mijlocul anului 2008. Toate cele 27 de state membre trebuie sa ratifice noul tratat pentru ca acesta sa poata intra in vigoare.

Sondajul a fost realizat in urma cu cateva zile si a colectat raspunsurile a 1.000 de adulti din toate cele 43 de circumscriptii irlandeze. Suportul cel mai puternic a fost inregistrat in Dublin.

Telul guvernelor uniunii este ca tratatul sa intre in vigoare la inceputul anului 2009. Tratatul mentine multe dintre elementele Constitutiei de trista amintire a UE, care a fost respinsa in 2005 de electoratul francez si olandez. Tratatul intentioneaza sa usureze procesul de decizie in Uniunea Europeana largita, ce cuprinde 27 de state.

In 2001, votantii irlandezi au respins tratatul de la Nisa, care pregatea terenul pentru largirea UE. Dar un alt referendum, din 2003, a rasturnat rezultatul votului, dupa ce in tratat a fost introdusa o clauza ce clarifica neutralitatea Irlandei.

Marea Britanie, alaturi de Danemarca si Olanda, se numara printre tarile ale caror guverne se opun organizarii de referendumuri pe aceasta tema, probabil de teama ca tratatul sa nu fie respins de popor. Pe de alta parte, euroscepticii doresc ca guvernele sa organizeze aceste consultari populare, sustinand ca acest tratat nu e cu nimic diferit de constitutia respinsa anterior si ca acest mod de actiune este cel mai democratic cu putinta. (C.B. – Novopress Romania)

Distrugerea gospodariilor taranesti e in grafic.

Planurile de ruinare a micilor producatori agricoli autohtoni sunt in grafic. După introducerea sistemului de cote de lapte în Uniunea Europeană, numărul fermelor de vaci a scăzut cu 72%, iar cel al cornutelor de lapte cu 40%, a declarat ieri Lucian Elisei, directorul Departamentului de Administrare a Cotelor de Lapte (DACL). Efectivele de vaci de lapte dintr-o fermă au devenit tot mai numeroase. “Pe modelul UE, se vor împuţina fermele, dar va creşte numărul de animale dintr-o fermă. Treptat, cei cu una, două sau trei vaci vor renunţa la cota de lapte”, a declarat Elisei.

Deoarece cerinţele privind “calitatea” laptelui livrat vor fi tot mai mari, cei care nu vor lăsa de-o parte găleţile şi bidoanele şi nu vor folosi aparatură modernă la colectarea laptelui vor fi scosi din joc. Iar investiţia în tehnologie nu e rentabilă dacă ai două trei vaci. Însă, cum în România circa 60% din fermele care au cotă de lapte au 1-2 vaci, dacă restructurarea s-ar produce imediat, nu ne vom mai îndeplini cota de lapte pentru procesare, a avertizat Gheorghe Neaţă, director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie. Micii gospodari nu sunt văzuţi cu ochi buni de cei care şi-au făcut ferme mari de vaci şi care încă nu au cote de lapte alocate.

Cota de lapte a României este de circa trei milioane de tone, dintre care 1,2 milioane de tone este alocată pentru livrări, iar 1,8 milioane de tone pentru vânzări directe. Din datele DACL reise că mai mulţi fermieri sunt interesaţi de conversia cotei de vânzări directe în cotă pentru livrări. Astfel, aproape 22.000 de ferme au trecut de la o cotă de lapte pentru vânzare directă la cotă pentru livrări, în timp ce numai 27 de producători au optat pentru conversia cotei de vânzări în cotă de livrări. În total, 870.000 de producători deţin cotă de lapte în România. Cota de lapte a României este sub potenţialul de producţie, situaţie întâlnită şi în alte state europene.

UE, un stat politienesc?

Miniştrii apărării din Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Portugalia au semnat, recent, în Olanda, Tratatul de creare a Forţei de jandarmerie europene (FGE), la care aceste state sunt contributoare, conform agentiei de presa AFP. Prima misiune a noii forţe va fi în Bosnia, unde circa 140 de jandarmi vor asigura misiuni de poliţie începând din noiembrie. FGE va fi desfăşurată în ţări afectate de conflicte armate sau de tulburări interne grave.

Destinată cu prioritate operaţiunilor UE, FGE va putea fi desfăşurată, de asemenea, sub mandat ONU, OSCE, NATO sau al altor organizaţii internaţionale sau coaliţii ad hoc. FGE dispune de o forţă de reacţie rapidă capabilă să desfăşoare 800 de persoane în interval de 30 de zile. Ea va număra în viitor până la 2.300 de membri.